Poem fiscal – Ioan Moldovan


 

o mulţumire modestă îmi umple zilele de-un farmec

cumsecade şi atroce

mi-am plătit o samă de taxe

nu toate nu toate

măcar pentru o lună nu-mi mai sună în cap

nici o voce

 

mai trag cu urechea la mese vecine

ei cu ale lor eu cu ale mele

las’ ca-i bine aleluia

 

un dj neamţ ne dă la toţi muzică şi sfaturi

şi iată că de la naşterea lui timotei s-au şi împlinit două mii de ani

 

şi totuşi de ce oare stratan s-a înfipt în sine până-n plăsele

 

Reclame