lurkin’

Soarele aureşte copacii ca nişte gândaci de apă cu tentacule lungi şi drepte, copaci pe care nu-i vezi în sălbăticie.

În fundal apartamentele unde fiecare face ceva, o isterie care stă să irumpă, să spargă pereţi de rigips şi-apoi pereţi de bca, să trăsnească scurt tacâmurile în farfurii, lumea să înmărmurească la masă, peste tăieţei să tremure pojghiţa, ochii să se îndrepte către tată, întâi cu speranţă-oroare apoi cu dispreţ. Între garaje un spaţiu pe care nimeni nu se gândeşte să-l traverseze. Glasul dres, porneşte şi tu televizorul ăla, stânjeneala trece, auzi sorbind şi-o enervare mocnită, o privire plină de ură şi nici gând mănâncă frumos.

Oboseala, răstimpul în care toţi caută ceva de făcut, se foiesc în fotolii, probează sacouri, dau cu unghia peste furnirul ciobit şi-şi propun, picotesc cu formula 1 râşnind la colţuri, regretă, răsfoiesc ziare, nu spală, nu coc, se ceartă fără energie pentru locuri de parcare, scot din dulapuri metraje colorate şi-şi propun, încep discuţii pe care nu le pot asuma şi adorm imediat după, aerisesc, foşnesc, se întind, încep scrisori de împăcare şi-apoi răbufnesc în resentiment, umblă tiptil pe mochete, din când în când se uită la ceas, tresar vinovaţi când scârţâie dulapuri, încearcă să menţină ceva dar pe muchie, urechile ţiuie, o nemulţumire, şlapii pe lângă paturi, o, năpădirea tuturor eşecurilor.

Seara, o înviorare de primejdie trecută recent.

Reclame

from da bottom of my lo-fi hope chest :)

hpim0221.jpg

hpim9541.jpg

Martina Topley Bird – Need One

Debut :)

In acest an, concursul de debut organizat de Editura Cartea Romaneasca are un singur cistigator la sectiunea poezie. Este vorba despre Vlad Moldovan cu volumul Blank, ce va fi publicat anul acesta in colectia „Poezie”. Initiat de Editura Cartea Romaneasca, concursul a fost jurizat in acest an de Bogdan Alexandru-Stanescu, Madalina Ghiu si Bianca Burta-Cernat. La celelalte sectiuni nu s-au acordat premii.

oh, the mis·hap :)

hpim9276.jpg

O, tu chinezoaică albă

Tu, intangibilă chinezoaică albă

Răspunde tu, fiică a deltei ascunse

Tu care apari dimineţile pe esplanadă

cu brioşele calde sub hîrtie:

Cum e cu toată poezia asta de dragoste nerezolvată

Învaţă-mă tu –

Caută cu mine în arhive

şi pune degetul pe iubirea lor strangulată.

Dacă nu te pot avea

măcar scoate-mă repede să iau aer

acum cînd ne ajunge şi pe noi frigul.

Răspunde repede frăgezito

înainte să te pierzi între iubirile lor bizare.

Spune acum – pentru că eu

alunec din nou în zona unde –

Thyssen măridică şi coboară

Unde Geberit trage apa

Şi Prospero mă usucă pe mîini.

Unde Siemens mă poartă acasă de fiecare dată

De la Zara la Sephora
Record îmi deschide uşile, uşile

Durex lubrifiază, Bang &Olufsen

Mă pozează fără să ştiu ,
Eu sunt mic, el mă vrea mare.

Thungsram face ziua eternă.

În zonă mă plimb pe podiş

Buzele se înroşesc de la vîntul umed

Iar mărul din care muşc

E licia pe care Hedy Lamar

O ascunde în poşetă.

Classic: The Ganja Kru – Super Sharp Shooter

« Older entries